Un regim alimentar, pentru a putea fi considerat complet și pentru a satisface nevoile unui organism sănătos, indiferent de vârstă, de sex sau de activitatea pe care o face, trebuie să țină seama de câteva recomandări comune date de specialişti. Acesta trebuie să conțină următoarele elemente: proteine (elemente plastice); carbohidrați, zaharuri și grăsimi (elementele energetice); vitamine, săruri minerale și apă (elementele regulatorii).
Proteinele intră în alcătuirea tuturor celulelor din organism, proporția lor fiind mai ridicată în mușchi, inimă și sânge. Este foarte important ca acestea să fie introduse în alimentația fiecăruia, deoarece conțin amino-acizi care sunt indispensabili din punct de vedere nutritiv organismului uman, pentru că ei nu pot fi sintetizați sau produși de acesta. Amino-acizii ajută la creșterea, refacerea și păstrarea țesuturilor.
Proteinele se găsesc atât în alimentele de origine animală (proteine nobile), cât şi în cele de origine vegetală. Se știe că cele de origine animală se întâlnesc în carne, pește, ouă, lapte, brânzeturi, iar cele de origine vegetală în legume, cum ar fi soia, fasolea, mazarea, lintea, etc şi în cereale. Se mai găsesc și în fructele cu coajă lemnoasă, cum sunt migdalele, nucile, fisticul, caju sau alunele de pădure. Acestea sunt indicate pentru a fi consumate și pentru că sunt excelente surse de vitamine, minerale, grăsimi sănătoase şi fibre.
Proteinele se împart în trei categorii: proteine complete, parțial complete și incomplete. O alimentație echilibrată trebuie să conțină din toate acestea. Proteinele complete sunt acele proteine care conțin toți aminoacizii necesari creșterii, menținerii vieții şi reparării țesuturilor, cum sunt cazeina, lacto-albumina din lapte, ovalbumina din ouă și altele care se găsesc într-o mică măsură în anumite cereale. Proteinele parțial complete sunt cele care mențin viaţa, dar nu pot ajuta la creșterea normală a tesuturilor şi se găsesc în grâu, orz, orez și legume uscate cum ar fi fasolea, lintea sau mazărea. Proteinele incomplete sunt acelea despre care se spune că folosite ca sursă unică de proteine nu pot menține viața și nu pot ajuta nici la creșterea organismului, fapt pentru care trebuie folosite în combinație cu celelalte.
Carbohidrații și zaharurile (glucidele) sunt substanțe nutritive, esențiale pentru funcționarea normală a organismului uman, având două roluri diferite în organism:
fac parte din celulele fundamentale ale organismului; furnizează rapid energie și calorii, fiind usor de metabolizat. În special, sunt furnizați de alimentele de origine vegetală și mai puțin de cele de origine animală (carne, mușchi și ficat). Alimentele de origine vegetală în care se regăsesc cu preponderență carbohidrații sunt cerealele, cum ar fi grâul porumbul secara și produsele obținute din ele şi fructele, aici putem enumera strugurii, merele, perele, prunele, caisele legumele, verzi morcovii, sfecla mazărea verde, fasolea verde, dovlecei, bamele, spanacul sau legumele uscate, mazărea, lintea, fasolea dar le putem găsi și în nuci, castane, cartofi.
Grăsimile (lipidele) sunt substanțe necesare vieții care îndeplinesc mai multe roluri importante, fiind cele ce asigură energie alături de carbohidrați și glucide. Se găsesc atât în alimentele de origine vegetală, cât și în cele de origine animală. Grăsimile de origine vegetală, oligoelementele, se găsesc în unele fructe, cum sunt măslinele, nucile, alunele, migdalele, precum şi în semințele oleaginoaselor, cum sunt cele de floarea soarelui, dovleac, susan etc. Lipidele se împart în două mari categorii, lipide simple şi lipide complexe.
Vitaminele sunt acele elemente regulatorii nutritive, indispensabile vieții și care au un rol specific fiecare dintre ele. Lipsa lor poate produce tulburări care dispar de îndată ce sunt din nou introduse în organism, aceste tulburări se numesc avitaminoze. Vitaminele sunt produse în general de plante și sunt notate cu litere, în funcție de ordinea în care au fost descoperite. Acestea sunt substanțe ce pot fi distruse ușor de temperaturi înalte sau agenți fizici. Sunt împărțite în două mari categorii. Prima categorie este cea formată din vitaminele liposolubile sau solubile în grăsimi, ce se găsesc în general în alimentele grase, cum ar fi vitaminele A, D, E şi K. Din cea de-a doua fac parte vitaminele hidrosolubile sau solubile în apă, cum sunt vitaminele din grupele B şi C, conținute de celelalte alimente.
