Home > Diverse > Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

///
Comments are Off
Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Ziua în care Ortodoxia sărbătorește botezul lui Iisus marchează douăsprezece zile de la Crăciun și încheie sărbătorile de iarnă, fiind cunoscută sub denumirea de Bobotează. Aceata se celebrează pe 6 ianuarie şi este una dintre cele mai populare sărbători ortodoxe, reprezentând botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului, de către Ioan Botezătorul, la vârsta de 30 de ani. Această vârstă este considerată de către evrei ca fiind una a maturității.

Sfințirea apelor de Bobotează se spune că își are originea în faptul că Dumnezeu a poruncit preoților să sfințească apele pentru a înlătura toți diavolii care veniseră pe Iordan să împiedice botezul. Legenda spune că aceștia s-au înecat toți.

Ajunul Bobotezei

Pe 5 ianuarie ortodocșii primesc în case vizita preoților pentru sfințirea gospodăriilor și a membrilor familiilor. Dacă este zăpadă și aceasta scârțâie sub talpa preotului, bătrânii spun că o să fie un an roditor și bogat. La fel și dacă pomii sunt îmbrăcați de brumă în această dimineață. În unele zone încă se mai practică obiceiul numit Chiralesa, băieți și fete însoțesc preoții prin sate pentru a vesti sfințirea gospodăriilor.

Fetele nemăritate iau câte o crenguță de busuioc sfințit de la preot și o pun sub pernă în această noapte, pentru a le apărea în vis ursitul. Mai există și tradiția cu ținutul postului negru în ajun, iar seara înainte de culcare fetele mănâncă o turtiță sărată. Cel care le va apărea în vis să le dea apă, se spune că le va fi soț. Dacă o fată nemăritată cade pe gheață în Ajun, înseamnă că se mărită până la sfârșitul anului.

Despre cei ce strănută în această zi, se zice că vor avea noroc tot anul. Vara va fi ploioasă dacă va picura dimineața de la streașina casei, iar ploile vor veni din direcția din care stropește preotul cu agheasma din busuioc.

 Ziua de Bobotează

Este ziua în care preoții sfințesc apele. În unele zone aceștia aruncă o cruce în apă, ce trebuie adusă la mal, după care se încumetă mai mulți bărbați să sară, iar cel ce reușeste să o aducă va avea noroc tot anul. Sunt locuri unde încă se practică obiceiul numit Iordanela, care spune că cei ce își toarnă o găleată cu apă de la fântână pe cap vor fi sănătoși tot anul.  

Tradiția agheasmei mari spune că această apă sfințită, luată de la biserică în ziua de Bobotează, poate vindeca de diferite boli, că stropirea cu doar câteva picături rezolvă deochiul și crizele de nervi. Mai este bună la alungarea spiritelor rele și a necazurilor din casă. Despre această agheasmă mare se crede că e miraculoasă, se bea timp de 8 zile (până pe 14 ianuarie), dimineața pe stomacul gol. O dovadă a sfințeniei acestei ape este aceea că oricât timp ai ține-o în casă, nu își pierde proprietățile, nu își modifică gustul sau mirosul.

Pentru că este ziua în care toate apele sunt sfințite NU se spală rufe, ba în unele zone se spune că nici în următoarele 8 zile în care se bea agheasma.

 

 

Facebook Comments
You may also like
Minunea de pe râul Iordan