Tradiții și obiceiuri de Boboteaza de care trebuie să ții cont pentru a duce datina mai departe.
Ziua în care Ortodoxia sărbătorește botezul lui Iisus marchează douăsprezece zile de la Crăciun și încheie sărbătorile de iarnă. Este cunoscută sub denumirea de Bobotează sau Botezul Domnului. Cu acest prilej există, în popor, numeroase tradiții și obiceiuri respectate, încă din cele mai vechi timpuri.
Tradiții și obiceiuri de Boboteaza
Boboteaza se celebrează pe 6 ianuarie şi este una dintre cele mai populare sărbători ortodoxe, reprezentând botezul lui Iisus Hristos. Acesta a avut loc în apele Iordanului, de către Ioan Botezătorul, când Mântuitorul avea vârsta de 30 de ani. Această vârstă este considerată de către evrei ca fiind una a maturității.
Citește și: Minunea de pe râul Iordan
Sfințirea apelor de Bobotează se spune că își are originea în faptul că Dumnezeu a poruncit preoților să sfințească apele pentru a înlătura toți diavolii care veniseră pe Iordan să împiedice botezul. Legenda spune că aceștia s-au înecat toți.
Tradiții și obiceiuri de Boboteaza – Ajunul Bobotezei
Pe 5 ianuarie ortodocșii primesc în case vizita preoților pentru sfințirea gospodăriilor și a membrilor familiilor. Dacă este zăpadă și aceasta scârțâie sub talpa preotului, bătrânii spun că o să fie un an roditor și bogat. La fel și dacă pomii sunt îmbrăcați de brumă în această dimineață. În unele zone încă se mai practică obiceiul numit Chiralesa. Băieți și fete însoțesc preoții prin sate pentru a vesti sfințirea gospodăriilor.
Citește și: Iordania, o destinație exotică
Fetele nemăritate iau câte o crenguță de busuioc sfințit de la preot și o pun sub pernă în această noapte, pentru a le apărea în vis ursitul. Mai există și tradiția cu ținutul postului negru în ajun, iar seara înainte de culcare fetele mănâncă o turtiță sărată. Cel care le va apărea în vis să le dea apă, se spune că le va fi soț. Dacă o fată nemăritată cade pe gheață în Ajun, înseamnă că se mărită până la sfârșitul anului.
Citește și: Cele zece porunci, preceptele pe care fiecare bun creștin trebuie să le respecte
Despre cei ce strănută în această zi, se zice că vor avea noroc tot anul. Vara va fi ploioasă dacă va picura dimineața de la streașina casei, iar ploile vor veni din direcția din care stropește preotul cu agheasma din busuioc.
Ziua de Bobotează
Este ziua în care preoții sfințesc apele. În unele zone aceștia aruncă o cruce în apă, ce trebuie adusă la mal, după care se încumetă mai mulți bărbați să sară, iar cel ce reușeste să o aducă va avea noroc tot anul. Sunt locuri unde încă se practică obiceiul numit Iordanela, care spune că cei ce își toarnă o găleată cu apă de la fântână pe cap vor fi sănătoși tot anul.
Citește și: Rugăciunea de joi. Cum te protejează și cum trebuie făcută corect
Tradiția agheasmei mari spune că această apă sfințită, luată de la biserică în ziua de Bobotează, poate vindeca de diferite boli, că stropirea cu doar câteva picături rezolvă deochiul și crizele de nervi. Mai este bună la alungarea spiritelor rele și a necazurilor din casă.
Despre această agheasmă mare se crede că e miraculoasă, se bea timp de 8 zile (până pe 14 ianuarie), dimineața pe stomacul gol. O dovadă a sfințeniei acestei ape este aceea că oricât timp ai ține-o în casă, nu își pierde proprietățile, nu își modifică gustul sau mirosul.
Pentru că este ziua în care toate apele sunt sfințite nu se spală rufe, ba în unele zone se spune că nici în următoarele 8 zile în care se bea agheasma.
