Constantin Brâncuși a fost sculptorul român cu contribuții covârșitoare în sculptura contemporană. Artistul a fost ales membru postum al Academiei Române.
S-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, județul Gorj, fiind al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919).
La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală, conform wikipedia.
Constantin Brâncuși, opere
Calea Eroilor reprezintă Ansamblul sculptural aflat în Târgu Jiu și creat de sculptorul simbolist Constantin Brâncuși. Puțină lume știe că pe lângă cele trei monumente cunoscute, respectiv Poarta Sărutului, Coloana Infinitului (Coloana fără sfârșit) și Masa Tăcerii, mai există și Aleea Scaunelor. Pe lângă aceste patru monumente realizate de Brâncuși, din ansamblu mai face parte și biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
Citește și: Locuri de vizitat în România. Unde să mergi vara aceasta în concediu
Ansamblul sculptural este creat ca un omagiu adus de sculptor sacrificiului celor căzuți pe front în Primul Război Mondial și a fost inaugurat în anul 1938, la data de 27 octombrie. Cele patru opere de artă sunt așezate, astfel încât, să formeze o axă lungă de 1275 m, dinspre apus către răsărit.
Poarta Sărutului
Este situată la intrarea din parcul orașului, a fost inaugurată pe data de 27 octombrie 1938 și este construită din travertin (piatră poroasă). În ultimii ani, foarte multă lume a privit-o ca pe un simbol mai degrabă al iubirii, aici mulți tineri s-au căsătorit sau și-au jurat iubirea.
Citește și: Personalități feminine din România care au scris istorie
De fapt, monumentul este unul cu simbolistică funebră, el reprezentând trecerea eroilor în viața de apoi. Poate fi interpretat ca un sărut al morții dat eroilor. Sărutul morții este reprezentat pe stâlpii ei. Brâncuși a realizat în anul 1907 o primă versiune a Porții Sărutului la scară mai mică, care a devenit monument funerar în cimitirul Montparnasse, în anul 1910.
Cercurile de pe stâlpii ce alcătuiesc Poarta Sărutului, sub forma unor pupile, ar putea simboliza ochii care privesc spre interior. Aceștia reprezintă motivul sărutului, reprezentat de două jumătăți de cerc, element ce este foarte prezent în opera lui Brâncuși.
Citește și: 9 motive să ne mândrim cu România
Coloana Infinitului, opera lui Constantin Brâncuși
Se mai numește și Coloana fără sfârșit este considerată un testament spiritual al artistului. Este alcătuită din 15 module octaedrice, iar al 16-lea fiind împărțit, o jumătate la baza coloanei și alta sus, astfel simbolizând infinitul. Are o înălțime de 29,35 metri, reprezentând o stilizare a coloanelor funerare specifice în sudul României.
Citește și: România, premiere
Masa Tăcerii este lucrată în piatră de Banpotoc. Este rotundă și are în jurul ei 12 scaune în formă de clepsidră, poziționate la distanță egală atât între ele, cât și față de masă.
Citește și: Oamenii care aduc cinste țării și fac România Frumoasă. Premii obținute de români pe podiumul din Dubai
Aleea Scaunelor
A fost făcută între anul 1937 și 1938 și este poziționată la intrarea în parc, spre est, între Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Este un ansamblu de piatră, dispus pe o alee, alcătuit din două bănci și 30 scaune în formă tot de clepsidră, dar pătrată, ce sunt așezate în grupuri de câte trei.
Citește și: Curiozități despre orașul Pompei, acoperit de erupția vulcanului Vezuviu
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel
A cărei construcții s-a realizat între anii 1927 și 1938, a fost inaugurată la aceiași dată cu Poarta Sărutului. Această biserică s-a construit pe locul alteia vechi (din anul 1777) și este situată pe aceiași axă a monumentelor și creează o legătură între ele.
Citește și: IA românească și Tradițiile de creștere a cailor lipițani, în Patrimoniul UNESCO
