Home > Diverse > Săptămâna Mare, credință şi tradiții

Săptămâna Mare, credință şi tradiții

///
Comments are Off
Săptămâna Mare, credință şi tradiții

Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, ce precede cea mai mare sărbătoare a creștinității, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Este săptămâna în care creștinii încheie perioada de pregătire spirituală, sufletească și trupeasca, pentru cei care postesc.

Săptămâna Mare constituie o perioadă în care creștinii se îndreaptă spre pocăință și duhovnicie, mai mult ca oricând. Cei care au ținut post, și nu numai, merg către lăcașele sfinte pentru a se spovedi, mirui și a primi Sfânta Împărtășanie. De asemenea, participă la slujbele speciale, numite denii, ce se fac în această săptămână și care au o bogată încărcatură spirituală și emoțională.

În Săptămâna Mare, oamenii nu se pregătesc doar spiritual pentru a primi lumina și pacea sufletească aduse de marea sărbătoare. Ei se pregătesc atât prin primenirea gospodăriile, făcând curățenie generală,  ca semn al importanței marelui eveniment creștin, cât și prin păstrarea unor tradiții și credințe.

Una dintre acestea spune că, în Săptămâna Mare, muncile câmpului se fac doar până miercuri, inclusiv. După această zi bărbații trebuie să stea pe lângă casă, să ajute la treburile gospodărești.

Un alt obicei este acela prin care femeile încercau să termine torsul până în Joia Mare, iar flăcăii se grăbeau să termine reparațiile din gospodărie, pentru că altfel le era pedepsită lenea de către o ființă mitologică, Joimaritei. La origini, aceasta era o zeitate a morții ce veghea focurile din acea zi, de unde credința populară că ar pedepsi prin căldură, foc, adică că te puteai arde în timpul anului, pedepsit de ea.

Se spune că în noaptea ce precede Joia Mare sau în dimineața acesteia se deschid mormintele, iar sufletele se întorc la casele lor. Se fac focuri prin curți, în fața caselor sau cimitire, pentru ca acestea să se încălzească. Sunt făcute pentru câte un mort sau pentru toți morții familiei și sunt diferite de celelalte focuri ritualice din timpul anului. Acestea sunt făcute din anumite esențe de lemn și sunt tămâiate. În unele zone din țară încă se practică această tradiție.

În Joia Mare se face ultima slujbă, până după Înviere, de cinstire a morților. Din acest motiv, creștinii duc la biserică produse, colaci, prescuri, vin, fructe și în unele zone colivă, care după ce sunt slujite se împart. În regiunile unde se face colivă, se duc la începutul postului grâu, vin și ulei, însoțite de un pomelnic unde sunt trecute numele tuturor morților, pe care vor să-i pomenească la slujbele care se fac în timpul postului. Această pomenire de patruzeci de zile se numește sărindar. Grâul se ia de la biserică și se face cu el colivă, care se slujește în Joia Mare.

Tot în această zi este obiceiul să se pregătească tot ce înseamnă coptură pentru Paști, pască, cozonaci sau, depinde de zonă, babele coapte în forme speciale de ceramică. Se spune că e păcat dacă se coc în Vinerea Mare, ziua în care a fost răstignit Iisus și a murit pe cruce, întru răscumpărarea păcatelor omenești. Din acest motiv i se mai spune Vinerea Neagră, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă și se ține post negru.

Există o  tradiție la sate, care spune că cei care ies și aleargă dimineața, până să se lumineze bine, prin rouă sau care se scăldau în taină în ape curgătoare le mergea bine tot restul anului și erau sănătoși.

După prânz, creștinii merg la biserică să treacă pe sub masă, iar seara la denie să inconjoare biserica și trec pe sub Sfântul Epitaf, care se ține la intrare. În timpul zilei acesta a stat pe masa pe sub care s-a trecut. În unele locuri din țară pe sub masă trec copiii, iar adulții seara pe sub Epitaf.

Ultima zi din post este Sâmbăta Mare în care se definitivează ultimile pregătiri. Se gătesc preparatele, se înroșesc ouăle și se pregătesc hainele curate pentru zilele de Paști și noaptea de Înviere. În această noapte creștinii merg la biserică, de unde iau lumină și Sfântul Paște. După slujbă vin acasă și aşează masă, în jurul căreia se strânge toată familia, se gustă din toate preparatele și se ciocnesc ouă înroșite, în slava acestei Sfinte Sărbători.

 

Facebook Comments
You may also like
Semnificația Floriilor
Semnificația Floriilor, origini, tradiții și superstiții
Cozonac cu nucă, rahat și cacao
Cozonac cu nucă, rahat și cacao
Pulpă de miel umplută
Pulpă de miel umplută