Palatul Parlamentului este așezat pe Dealul Arsenalului din București și este a doua cea mai mare clădire ca suprafață din lume, după Pentagon. Clădirea are o suprafață de 330.000 metri pătrați.
Palatul Parlamentului, o clădire simbol
Aceasta a fost construită ca urmare a cutremurului din 1977, ce a zguduit din temelii întreaga Capitală. În urma căruia Nicolae Ceaușescu a dorit reconstruirea Bucureștiului. În acest context a fost organizat un concurs la nivel național. Acesta a durat aproape patru ani și avea ca scop alegerea unui arhitect pentru marele proiect.
Acest proiect de reconstruire a Bucureștiului, cuprindea o serie de clădiri cum ar fi: Palatul Parlamentului (inițial, în perioada comunistă, s-a numit Casa Republicii), Ministerul Apărării Naționale, Casa Radio, Hotelul Marriott (Casa de Oaspeți), Casa Academiei Române, Parcul Izvor și Bulevardul Unirii (Victoria Socialismului).
În urma concursului pentru marele proiect a fost aleasă o tânără arhitectă de numai 28 ani, la aceea vreme. Pe numele său Anca Petrescu, în calitate de arhitect șef pentru acest proiect de excepție. Sub conducerea ei se numărau nu mai puțin de 700 de arhitecți și peste 20 mii de oameni care au muncit la ridicarea imensei clădiri.
Inițiativă preluată de la Regele Carol al II-lea
Această inițiativă, deși aparținea lui Nicolae Ceaușescu, era o idee preluată de la regele Carol al II-lea. Al cărui proiect din 1935 prevedea construirea pe acest deal al unei clădiri ce urma să aparțină Camerei Deputaților. Proiectul a fost conceput de cei mai mari arhitecți ai acelei perioade.
Citește și: Legenda fantomei din Cetatea Ardud
Proiectul, însă, a rămas doar pe hârtie, întrucât a izbucnit cel de Al Doilea Război Mondial. Astfel, a fost luat în calcul de către Ceaușescu zeci de ani mai târziu, iar construirea propriu-zisă a început în 1983, însă ceremonia oficială de așezare a pietrei fundamentale a avut loc pe 25 iunie 1984.
Pregătirea terenului pentru construire a început în anul 1980. Acesta a constat în demolarea a peste 7 km² din clădirile aflate în vechiul centru al capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Printre clădirile demolate atunci s-au aflat Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Stadionul Republicii, Arhivele Naționale. Dar și alte clădiri care nu aparțineau domeniului public. La construirea giganticei clădiri au participat militarii aflați în termen, lucru ce a redus mult costurile de construire.
O clădire gigantică
Clădirea are 12 nivele la suprafață și 8 subterane. Unele surse susțin că pe lângă cele 8 cunoscute publicului, în subteran s-ar mai afla încă 6, în total 15 niveluri subterane, printre care s-ar număra și adăpostul antiatomic, construit special pentru Ceaușescu.
Citește și: Definește fericirea printr-o vizită la Barcelona
Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este o creație a naturii, având o înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.
Pentru construirea acestei clădiri s-au folosit 1 milion de metri pătrați de marmură, 5500 tone de ciment, 7 mii tone de oțel. Două milioane tone de nisip, 900 mii metri pătrați de esențe de lemn, 3500 tone de cristal, 200 mii metri pătrați de sticlă, 2800 candelabre și 3500 metri pătrați de piele.
Palatul Parlamentului are aproximativ 1000 de încăperi. Dintre care 440 de birouri, 30 de săli şi saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane și o sală de concerte. Privită din oricare dintre cele patru părți ale clădirii, aceasta are aceeași arhitectură și formă pe fiecare parte. Se spune că poate fi văzută de pe Lună, împreună cu alte clădiri gigantice de pe Pământ.
Citește și: Turist în Țara Sfântă
Palatul Parlamentului a fost înscris de trei ori în Cartea Recordurilor. Deține recordul pentru cea mai mare clădire administrativă, cea mai masivă clădire și cea mai costisitoare clădire administrativă, conform worldcordacademy.org.
În prezent, adăpostește Parlamentul României și este deschisă publicului larg doar în anumite zile destinate vizitelor. Intrarea se face pe baza actului de identitate și achitând o sumă de bani ce reprezintă biletul de intrare. Clădirea este considerată unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Bucureștiului.
