Home > Diverse > Primăvara între tradiții și speranță

Primăvara între tradiții și speranță

///
Comments are Off

Nu degeaba Primăvara, care este anotimpul renaşterii, al înfloririi, al tinereţii, iubirii şi al speranţei, începe la data de 1 Martie, zi cu mare semnificaţie datorită evoluţiei ei calendaristice. Din antichitate şi pâna acum câteva sute de ani, anul nou începea la aceasta dată, când toţi oamenii de la sate porneau la arat.

În Veneţia s-a sărbătorit anul nou la această dată pâna în anul 1797 la fel şi la ruşi. Luna martie este una a transformărilor, a înnoirilor și a renașterii naturii. Este o lună plină de încărcătură spirituală, ce vine din multitudinea de obiceiuri, simboluri, tradiţii şi legende legate de toate sărbătorile acestei perioade.

Mărțișorul

Mărţişorul, acum ritual îmbibat de aerul balcanic, se spune, în legendele geţilor, că a apărut cu foarte multă vreme în urmă. Atunci, femeile la începutul anului agricol se împodobeau cu monede legate cu fire de lâna albă şi roşie sau albă şi neagră. Şnurul de mărţişor reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Acesta era fie legat la mână, fie purtat în piept. Se purta de la 1 martie pâna când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii, cum ar fi cântatul cucului, înfloritul cireşilor sau venitul berzelor şi al rândunelelor. După această perioadă șnurul era legat de ramura unui copac tânăr, iar în luna mai femeile şi fetele se duceau să vadă dacă pomul ales a rodit sau nu. Superstiția spunea în funcție de asta știau dacă au sau nu noroc în acel an.

Baba Dochia

Unele legende populare spun că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Tot ea este şi cea cu nouă cojoace, de la care vine şi tradiţia cu alesul unei zile în perioda 1-9 martie. Se alege o aşa-zise Babă, superstiţia spunând că aşa cum va fi ziua, noroasă sau însorită, geroasă sau caldă, ploioasă sau senină, aşa va fi tot anul celui ce şi-a ales ziua respectivă. Legenda legată de sfârşitul Dochiei spune că feciorii blestemaţi de ea, pentru că i-au rătăcit oile şi ea a trebuit să plece pe munte în căutarea lor şi a murit, încing pe 9 martie un priveghi cu câte 40 de pahare de fiecare bărbat.

Sfinţii 40 de Mucenici

Obiceiul religios spune că la această dată se sărbătoresc Sfinţii 40 de Mucenici. Acest obicei diferă de la o zonă la alta în ţara noastră. Se spune că Moşii-Sfinţi bat cu bâtele în pământ să alunge îngheţul ca să facă loc căldurii, astfel dând drumul primăverii.

Tot în luna martie, de fapt, începând de la Dragobete, care s-a sărbătorit pe data de 24 februarie şi care este sărbătoarea dragostei şi prevesteşte sosirea primăverii, în unele zone din ţară se fac focuri mari de către flăcăii satelor pentru purificare şi îndepărtarea relelor, blestemelor şi necazurilor, aşa cum spune şi zicala: “Cele vechi să se ducă, cele noi să s-adună!”

Toate aceste tradiţii şi datini sunt izvorâte din dorinţa oamenilor de a se reinventa, de a o lua de la capăt, plini de speranţa unui an mai bun, mai îmbelşugat şi care să renască odată cu acest anotimp minunat, care este primăvara, plin de verdeaţă şi optimism, de flori şi voie bună.

 

 

Sursa foto: romania-redescoperita.ro

 

 

Facebook Comments
You may also like
superstiții
Superstiții care aduc noroc și te feresc de ghinioane
Superstiții de Sfântul Andrei
Dragobete, semnificații și tradiții
Superstiții de Revelion