Home > Diverse > Buddha, filozofii ale budismului tibetan

Buddha, filozofii ale budismului tibetan

///
Comments are Off
Buddha, filozofii ale budismului tibetan

Lumea cunoaște o serie de filozofii ale budismului tibetan, datorită fondatorului, Siddharta Gautama (Buddha). Perioada în care a trăit nu se știe cu exactitate, existând trei teorii. Conform tradiției Theravada, Buddha s-a născut în India în urmă cu aproximativ 2500 de ani, alți erudiți tibetani susțin că a trăit în urmă cu 3000 de ani, iar o altă teorie spune că în secolul al VIII-lea î.Hr.

Siddharta s-a născut într-o familie regală și a fost la început un om ca toți ceilalți, cu slăbiciunile și greșelile unei ființe umane. A fost căsătorit și a avut un fiu. Chiar dacă a fost prinț, a cunoscut și natura neprietenoasă a vieții și a intrat în contact cu oameni suferinzi, afectați de boli de bătrânețe și de moarte. Afectat fiind de aceste imagini, a ales să părăsească palatul unde locuia și a început să ducă o viață austeră, mergând pe o cale spirituală ce implica mari penitențe fizice. A renunțat la tot și a dus o viață de călugăr cerșetor. După această experiență a descoperit că adevărata cale de ieșire din suferință este calea de mijloc, aflată între viața modestă și complacerea în lux.

Legenda populară spune că după iluminarea sa, Buddha a rămas tăcut timp de patruzeci și nouă de zile, după care a ținut prima sa învățătură publică celor cinci tovarăși ai săi din perioada când era călugăr cerșetor. Astfel, în primul său discurs i-a învățat pe discipolii săi cele Patru Nobile Adevăruri, principiul acestora bazându-se pe cauzalitate, adică prin tot ceea ce faci îți creezi destinul, cunoscut și sub denumirea de karmă. Viziunea budistă susține că  toate lucrurile și evenimentele sunt dependente între ele. Conform teoriei budiste, ignoranța este cea care stă la baza tuturor stărilor noastre emoționale și cognitive, este factorul care ne leagă de ciclul vieții și al morții.

Religia budistă este considerată și denumită religia păcii, pentru că nu a existat niciodată un război budist şi pentru că nimeni dintr-o ţară budistă nu a fost persecutat pe baza credinţei sau libertăţii de exprimare a acesteia.

Învățăturile lui Buddha sunt o metodă prin care se ajunge la cunoașterea absolută. Conform filozofiilor budismului tibetan, nu există un Creator suprem. Omul singur poate ajunge la adevărul suprem prin disciplină mentală și prin dezvoltarea capacităților interioare. Pentru aceasta, în budism practica yoga și meditația sunt esențiale.

Învățătura budistă este cuprinsă în două categorii, prima se numește sutra și conține învățăturile rostite de Buddha și cealaltă, sastra, care sunt compuse de către urmașii lui. Acestea reprezintă învățaturi privind faptele bune și efectul acestora în procesul reîncarnărilor, precum și reguli de viață, tehnici de yoga și de meditație.

Reîncarnarea este baza filozofiei budiste. Astfel, budismul îndeamnă la asumarea responsabilităților pentru propriile existențe, deoarece acțiunile generate în această viață vor genera o nouă karmă. Adică fiecare ființă își generează propriul destin datorită acțiunilor sale, iar fiecare existență va produce o karmă nouă care va fi baza viitoarei existențe. De asemenea, fiecare ființă își creează situația de viață, fie că este conștientă de asta sau nu.

Scopul vieții pentru budiști este învingerea suferinței și atingerea stării de fericire. Opusul acestora sunt consecințe ale unor cauze și condiții generate de comportamentul fiecăruia. Pentru a nu se ajunge la efect trebuie evitată cauza.  Ei susțin că aceasta poate fi evitată numai prin purificarea minții, aici se află controlul și de aici pornește tot. Astfel, scopul ar fi o gândire pozitivă și o minte care să nu genereze gânduri negative, ci numai gânduri bune. Dacă mintea va emite astfel de gânduri, implicit și acțiunile vor fi la fel.

Filozofia budistă susține că viaţa este un lucru care își schimbă forma constant de nenumărate ori și de aceea nu există moarte, ci doar o trecere de la materie la esență, deşi toţi privim moartea ca fiind un sfârșit.

Întreaga practică budistă îndeamnă la o viață non-violentă, în care nu trebuie să faci rău nimănui, făcând referire la toate formele de viață.  Prin urmare dacă nu vrem să suferim trebuie să ne înfrânăm de la acțiuni distructive care duc în mod natural la alte dureri și suferințe. Regulile vieții de fiecare zi pe care Buddha le-a dat discipolilor săi îndeamnă tot la bunătate în toate formele ei. Acestea sunt următoarele.

  • „Fiți milostivi si respectați orice manifestare a vieții, fie ea oricât de mică.”
  • „Înlăturați din voi rea-voința, lăcomia și mânia.”
  • „Dați și primiți liber, dar nu luați nimic prin violență, înșelătorie sau vorbă mincinoasă.”
  • „Nu mințiți niciodată, chiar și atunci când vi se pare că minciuna este scuzabilă.”
  • „Evitați băuturile care tulbură mintea.”
  • „Respectați femeia altuia și nu săvârșiți nici o altă faptă trupeasca nelegitimă sau în afara firii.”

Budismul nu este doar o religie, ci un mod de viață rațional, care pune mare accent pe nevoia de meditaţie şi concentrare interioară, acestea fiind cele care duc la dezvoltarea spirituală a sinelui. De asemenea, îndeamnă oamenii spre asumarea responsabilității, toleranța față de ceilalți și față de tot ce ne înconjoară fiind esențială. Budismul susține ştiinţa precum și ipoteza că oamenii sunt creatorii propriei vieţi și ai destinului lor.

 

 

Facebook Comments
You may also like
sfaturi budiste
Sfaturi budiste pentru o zi echilibrată
Orient
12 învățături ale înțelepților din Orient care te vor ajuta să gândești pozitiv