Home > Diverse > Cât de important este cititul în dezvoltarea inteligenței emoționale. Sfaturile unui consilier educațional

Cât de important este cititul în dezvoltarea inteligenței emoționale. Sfaturile unui consilier educațional

Inteligența emoțională. Sfatul unui consilier educațional

Ce este inteligența emoțională și care este importanța lecturii în dezvoltarea și modelarea personalității. Citiți explicațiile detaliate și sfaturile Codruței Iulia Bouleanu, consilier pentru dezvoltare personală, cu o oxperiență de șaisprezece ani la catedră.

Rolul lecturii în dezvoltarea inteligenței emoționale

Înainte de a trece la dezbaterea subiectului în sine, aș vrea să menționez că după șaisprezece ani de lucru cu elevii, am văzut cum lectura modelează copiii, armonios și frumos din punct de vedere al gândirii, dar și al inteligenței emoționale.

Citețte și: Cărți de dezvoltare personală, recomandate tuturor celor ce vor să adopte o gândire pozitivă

Revenind la subiect, spuneam mai sus că lectura este un factor esențial în dezvoltarea personalității copilului, dar și al adultului de mai târziu. Copiii se cresc cu basme, iar personajele din povești sunt exemple de “ așa da” sau de ”așa nu”.

Influența pe care o au personajele din cărți

Personajele pozitive sunt de cele mai multe ori , exemple de curaj, de modestie, de hărnicie, de empatie, de bunătate, iar frumusețea fizică se împletește cu frumusețea caracterului. De aceea în basme nu vom întâlni nicicând personaje pozitive urâte și personaje negative frumoase.

Caracterele negative chiar dacă posedă un anumit aspect fizic plăcut, acesta se va sluți din cauza trăsăturilor morale; în vreme ce personajele pozitive, chiar dacă din punct de vedere fizic sunt descrise sumar sau nu excelează în frumusețe, ele devin frumoase prin calitățile sufletești.

Citește și: Secrete pentru a-ți atinge obiectivele și îndeplini visurile. Ce spun autorii de succes ai unor cărți de dezvoltare personală

Mai există de asemenea, în literatură, false personaje negative. La prima vedere, rele și urâte, aceste personaje au rol  de pedagog pentru un personaj pozitiv pe cale de formare. Spre exemplu, în basmul Povestea lui Harap-Alb al lui Ion Creangă, Spânul, un om hidos la trup, este cel care îl inițiază pe fiul de împărat în aventura vieții lui, căci acesta era naiv, temător, neînțelept și cumva încă dependent de părinți, exact așa cum nu trebuie să fie un viitor lider.

Dezvoltând această temă referitoare la importanța lecturii în viața omului, s-ar putea spune multe. Dar ce este inteligența emoțională și ce legătură are lectura cu aceasta?

Conceptul de inteligență emoțională (EI), denumit uneori coeficient emoțional (EQ), a apărut în anii ’60, însă a devenit cunoscut trei decenii mai târziu, datorită lui Daniel Goleman. Acesta a fost unul dintre promotorii conceptului de inteligență emoțională și autorul a numeroase cărți pe această temă.

Ce este inteligența emoțională

Coeficientul emoțional (EQ) este diferit de coeficientul de inteligență (IQ), care măsoară inteligența umană în sensul abilităților mentale cognitive în mod general, pe baza unor teste standardizate, raportate la vârsta cronologică.

Citește: Secrete pentru a-ți atinge obiectivele și îndeplini visurile. Ce spun autorii de succes ai unor cărți de dezvoltare personală

Inteligența emoțională reprezintă capacitatea de a înțelege și gestiona atât propriile emoții, cât și pe ale celorlalți. Conceptul este din este în ce mai des folosit, iar unii specialiști consideră că oamenii ce dau dovadă de inteligență emoțională au abilitatea de a-și adapta gândirea și comportamentul în funcție de context sau pentru a atinge anumite obiective.

Inteligența emoțională este o noțiune mai complexă, care înglobează cinci componente și anume:

„Componentele inteligeței emționale”

a.     Autocunoașterea (presupune conștientizarea propriilor sentimente și emoții – persoanele care au o inteligență emoțională ridicată au, de asemenea, și un nivel mare al cunoașterii de sine. Acestea înțeleg cum emoțiile afectează atât viețile lor, cât și pe ale celorlalți. Aceste persoane nu permit emoțiilor să preia controlul).

b.    Autostăpânirea/ autocontrolul (persoanele care au capacitatea să își stăpânească gândurile și impulsurile nu vor lua decizii pripite, pentru că anticipează consecințele unei acțiuni înainte de a o lansa).

c.     Motivația (persoanele care au inteligență emoțională ridicată găsesc motivația de a face anumite acțiuni, de a munci pentru obiectivele lor și sunt productive).

d.    Empatia (Persoanele inteligente din punct de vedere emoțional sunt mai puțin egoiste și simt empatie pentru ceilalți și pentru problemele lor).

Citește și: Cum să ai un creier activ. Metode fabuloase de a-ți îmbunătăți capacitățile creierului

e.     Abilități sociale (Unei persoane cu inteligență emoțională ridicată îi este mai ușor să colaboreze și să lucreze în echipă; poate fi un lider bun datorită abilităților de comunicare și de gestionare a relațiilor).

Lectura cărților constituie o activitate fundamentala pentru întreținerea condiției intelectuale, îmbogățirea cunoștințelor si a limbajului, pentru cunoașterea indirectă a diferitelor universuri si realități.

Rolul lecturii în dezvoltarea emoțională

Oamenii care au o lectura bogată se deosebesc de ceilalți: experiența de viață este mai temeinică, gama sentimentelor pe care le trăiesc este mai variată, posibilitatea de a înțelege bucuriile si suferințele altora este mai mare.

Nu odată, fermecați de citirea unei cărți ei au simțit că trăiesc aceleași emoții cu eroii povestirii, au plâns si s-au bucurat odată cu ei. Și astfel, citind și tot citind, inteligența emoțională prinde contur prin dezvoltarea empatiei.

Citește și: Efectele internetului asupra copiilor. Ce spun specialiștii despre asta

Cititorul poate fi: pasionat, ce străbate fără alegere tot felul de cărți si trăiește din influența si modelul lor, cititorul analist, cititorul cu pasiuni de etalare a cunoștințelor, cititorul filosof cu tendințe de critic de idei.

„Cititorul trăiește sentimentele autorului”

În timpul lecturii se întinde între cititor si autor o punte; ei se întâlnesc în atmosfera si conflictul povestirii. Cititorul trăiește sentimentele autorului; iubește, se teme, urăște, odată cu el. Se regăsește în personajele din carte, se recunoaște în personajele ei, descoperă gânduri și pasiuni pe care le-a avut, probleme de viață care si lui i s-au pus.

Citește și: Bune maniere la copii. Obiceiuri necesare pentru copii manierați

În felul acesta fiecare dintre noi putem identifica diverse aspecte psihologice din viața noastră, ne putem identifica cu anumite personaje care, motivate, și-au atins obiectivele în viață sau pur și simplu putem învăța cât de mult contează autocontrolul propriilor emoții în anumite situații.

Lectura- rol în educarea afectivității

Mai mult decât oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cărții oferă celui care o parcurge, pe lângă satisfacțiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecție, de meditație.

Ea îndeamnă la introspecție, angajează valori formative care își pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciază ca lectura de cărți , reviste, ziare, diverse publicații să fie una dintre cele mai răspândite si intense activități ale omului modern.

Citește și: Cum să-ți transformi copilul într-un adult de succes

Lectura are un rol deosebit în educarea afectivităţii copilului, dar și al adultului, stimulând sensibilitatea, generozitatea, omenia, gustul estetic, optimismul, dragostea de viaţă şi un bogat ansamblu de trăsături afective care îl îmbogăţesc sufleteşte ca om.

Şi-apoi, indiferent de ce drum îşi alege în viaţă sau ce profesie va practica mai târziu, cultura generală şi bogăţia spirituală – a lui ca individ şi ca un bun specialist – sunt tributare cărţii și lecturii, prieten nedespărţit în orice împrejurare, mijloc de relaxare şi educaţie permanentă.

„Lectorul se identifică cu personajele literare”

Lectorul, fie că este copil, adolescent sau adult,  atunci când citeşte o carte, se identificǎ cu personajele literare care-i apar în poveste şi astfel, treptat, treptat, îşi formeazǎ un tipar de personalitate.

Citește și: Profesori care nu au ce căuta în învățământ. Profilul dascălului fără vocație

Tot prin lectură, cititorul ajunge să facă cunoștință cu anumite sentimente, emoții, impulsuri și trăiri. Astfel se poate cerceta pe sine, identificând când anume a simțit așa ceva sau dacă a simțit așa ceva. Avem aici de-a face cu autocunoașterea propriilor simțiri prin intermediul lecturii.

Lecturarea, prin ochii marilor scriitori

Mihai Eminescu spunea: „Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini din care vei întocmi înţelesul şi filosofia vieţii.”

Putem spune că pentru fiecare individ, lectura poate avea o semnificaţie aparte. Sunt relevante în acest sens afirmaţiile pe care diverse personalităţi le-au făcut în legătură cu această temă.

Descartes considera lectura „ca o strălucită conversaţie cu cele mai oneste spirite ale trecutului“. Goethe nota: „Am ajuns aproape la 80 de ani, citesc mereu, dar nu pot spune că ştiu multe şi nici că ştiu să citesc“, iar pentru Borges, lectura constituia „o formă a fericirii“.

Un proverb latinesc spune că „Cine notează citeşte de două ori“. Căci lectura nu înseamnă doar pricepere şi înţelegere, conectare la universul de idei al cărţii ci, în acelaşi timp, presupune fixarea informaţiilor pentru o regăsire ulterioară.

Notele personale fac parte din tehnica muncii intelectuale, ele contribuie la disciplinarea procesului de lectură şi studiu. Este vorba de o deprindere de a recepta într-un mod critic şi de a sintetiza conţinutul.

Rol în dezvoltarea comunicării

Dincolo de toate, lectura ne învață să comunicăm, să ne comunicăm și să socializăm. Din  dezvoltarea limbajului și din îmbogățirea vocabularului, derivă și capacitatea individului de a socializa, de a lucra în echipă și de ce nu, de a fi un bun lider.

Ca o concluzie, trebuie subliniat faptul că nu există o educație temeinică și sănătoasă, fără lectură.  Aceasta este cea care sensibilizează sufletul, dezvoltă și îmbogățește vocabularul, relaxează, lărgește orizonturile, îmbogățește cultura generală, educă și disciplinează, face viața mai frumoasă și mai ușoară, și nu în ultimul rând.

Lectura este calea spre cunoașterea a tot ce înseamnă viață ( tratând toate problemele ei: iubirea, dezamăgirile, teama, chestiunile politice și sociale, istoria, necazurile, frumusețea, urâtul, calitățile și defectele oamenilor ș.a.m.d), dar și spre autocunoaștere.

Citind, un om își descoperă rădăcinile, află istoria poporului său sau se poate regăsi într-un erou dintr-o carte, formându-și astfel caracterul. În concluzie, lectura este cunoaștere și autocunoaștere din mai multe puncte de vedere: istoric, cultural, social, politic și psihologic.

 

 

Articol scris de CODRUȚA IULIA BOULEANU, Bibliotecar și Consilier dezvoltare personală, Școala Gimnazială „GEORGE POBORAN”, SLATINA, OLT

Bibliografie: Inteligența emoțională, Goleman Daniel, Editura Curte Veche, 2018

 

Facebook Comments
You may also like
Cum să gestionezi relațiile cu persoanele toxice
Cum să gestionezi relațiile cu persoanele toxice
Iertarea, cum o primim și cum o dăruim?
Iertarea, cum o primim și cum o dăruim?
Cauzele spirituale ale excesului de greutate. De ce ne îngrășăm, de fapt
Cauzele spirituale ale excesului de greutate. De ce ne îngrășăm, de fapt
Limbajul iubirii
Despre iubire într-un alt fel de limbaj ( II )

Leave a Reply